MO'ARTE, morţi, s.f. 1. Încetare a vieţii, oprire a tuturor funcţiilor vitale, sfârsitul vieţii; răposare; deces. ◊ Loc. adj. Fără (de) moarte = a) vesnic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ◊ De moarte = a) loc. adj. si adv. moral; b) loc. adj. (în textele bisericesti; despre păcate, greseli) care atrage osânda vesnică; c) loc, adj. si adv. fig. grozav, cumplit, teribil. ◊ Loc. vb. A face moarte de om = a omorî, a ucide. A-si face moarte (singur sau cu mâna lui) = a se sinucide, a se omorî. ◊ Expr. Pe viaţă si pe moarte = a) din toate puterile, cu înversunare, punându-si viaţa în joc; b) pentru totdeauna. (A fi ori a se afla) pe patul de moarte sau pe patul morţii = (a fi) în agonie. Între viaţă si moarte = în agonie, aproape de moarte. Ca de frica morţii = înfrigurat, febril. Cu moartea în suflet = extrem de mâhnit, de îndurerat; desperat, deznădăjduit. A se da de ceasul morţii = a depune eforturi desperate; a se frământa, a se nelinisti extrem de mult. A da moartea în ceva = a muri în număr foarte mare. A azvârli (sau a băga) moartea-n ţigani = a) a învinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe alţii; b) a lansa o idee, un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie, derută. A da mâna cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie. (A fi) uitat de moarte = (a fi) foarte bătrân. A nu avea (sau a nu cunoaste) moarte = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ♦ (Jur.) Moarte declarată = situaţie juridică creată unei persoane dispărute în împrejurări care fac să se prezume moartea sa fizică. Moarte fizică = moarte constatată prin act de deces. ♦ Fig. Dispariţie, pieire. 2. Omor, ucidere; crimă, asasinat; p. ext. măcel, masacru. ◊ Expr. (Fam.) Moarte de om = mare înghesuială, îmbulzeală. ♦ Pedeapsă capitală; execuţie. Expr. La moarte! formulă cu care se cerea pedeapsa capitală pentru un vinovat. 3. (Înv. si pop.) Mortalitate provocată de un flagel; p. ext. molimă, epidemie. 4. Ceea ce pricinuieste sau se crede că pricinuieste moarte (1). ◊ Expr. Moartea mea (sau ta, lui etc.) e... sau e moartea mea (ori ta, lui etc.), se spune pentru a arăta că un anumit lucru place cuiva în mod deosebit. 5. Compuse: moartea-puricelui = plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpină dreaptă, ramificată, păroasă, cu flori gălbui, dispuse în capitule (Inula conya); (Med. vet.; reg.) moartea-găinilor = cobe. - Lat. mors, tis.
Sursă : DEX'98 (47210)  - LauraGellner

Moarte ≠ înviere, nastere, nemurire, reînviere, viaţă, nemoarte
Sursă : Antonime (71477)  - siveco

MO'ARTE s. v. dispariţie, epidemie, molimă, mortalitate.
Sursă : Sinonime (194348)  - siveco

MO'ARTE s. 1. decedare, deces, dispariţie, pieire, prăpădire, răposare, sfârsit, stingere, sucombare, (livr.) exitus, extincţie, repauzare, (mai ales în limbajul bisericesc) repaus, (înv. si pop.) săvârsire, (pop.) pierzanie, pierzare, (reg.) pieiste, topenie, (înv.) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, prăpăditură, pristăvire, săvârsenie, săvârsit, scădere, sconcenie, (ir.) crăpare, (arg.) mierleală, mierlire, verdes. (~ unei persoane.) 2. (fig.) mormânt, somnul de veci. (Acolo si-a găsit ~.) 3. moarte aparentă v. letar-gie. 4. v. crimă.
Sursă : Sinonime (194347)  - siveco

mo'arte s. f., g.-d. art. m'orţii; pl. morţi
Sursă : DOR (262391)  - siveco

MO'ART//E morţi f. 1) Oprire definitivă a tuturor funcţiilor vitale ale unui organism; încetare, stingere din viaţă; deces. ◊ ~ biologică încetare a tuturor proceselor vitale, care duce la pieirea organismului ca sistem biologic. ~ aparentă letargie. ~ clinică (sau relativă) prima fază a decesului, constând în încetarea activităţii cardiace si a respiraţiei, în care reanimarea este încă posibilă. Pe viaţă si pe ~ a) din toate puterile; b) cu riscul vieţii. A fi bolnav de ~ (sau a se zbate de ~, a se afla între viaţă si ~, a fi pe patul de ~ sau a fi pe patul morţii, a trage de ~, a fi în gura morţii) a fi grav bolnav. A da mâna cu ~ea (sau a vedea ~ea cu ochii) a se afla într-o situaţie foarte periculoasă. A muri de ~ bună a muri de bătrâneţe. Viaţă fără (de) ~ viaţă vesnică, nemuritoare. A fi uitat de ~ a fi foarte bătrân. 2) Lipsire de viaţă (premeditat sau din întâmplare); omor; ucidere. ◊ A face ~ de om a comite o crimă. 3) Fapt care duce la încetarea din viaţă. 4) Mortalitate cauzată de un dezastru. ◊ Asta e ~ea mea (ta, lui etc.) a) asta e preferinţa (sau slăbiciunea) mea (ta, lui etc.); b) acesta este lucrul cel mai nesuferit pentru cineva. 5) jur. Pedeapsă capitală; execuţie. 6) Făptură groaznică reprezentând un schelet cu o coasă, care seceră vieţile omenesti. ◊ Bun să-l trimiţi după ~ se spune despre o persoană, care, fiind trimisă undeva, este asteptată prea mult. 7): ~ea-puricelui plantă erbacee, din familia compozeelor cu tulpina si frunzele păroase si cu flori galbene. [G.-D. morţii] /<lat. mors, ~tis
Sursă : NODEX (343539)  - siveco